Una dintre cele mai celebre figuri ale religiilor creștine este fără îndoială Sfântul Ioan Botezătorul, cel care avea să îi ofere lui Iisus, figura centrală a ideologiei creștine, botezul.
Dincolo de viața dusă în pustietate, de ispitele diavolești la care face față, Ioan este arhetipul, nu numai al predicatorului (propovăduitorului, cum se spune în religia ortodoxă), ci și al profetului. Acesta așteaptă să-L boteze pe cel numit ulterior Fiul Omului și să-și dea viața pentru credința sa nestrămutată.
Ioan ca prooroc și sfătuitor al lui Irod
Dincolo de tabloul ceremonial al botezului lui Iisus și de perioadele sale de sihăstrie, Ioan are și un rol consultativ la curtea împăratului Irod căruia îi atrage atenția în privința unei eventuale căsătorii cu soția fratelui său, Irodiada, fapt care îi aduce sentința temniței.
Irod ar fi vrut să-l omoare, însă se temea de popor deoarece Ioan era văzut ca un prooroc. Totuși, de ziua lui Irod, Salomeea dansează în fața invitaților, dans pe care Irod i-l va plăti cu capul lui Ioan Botezătorul, așa cum ajunsese el să fie numit de popor.
Odată cu expansiunea crestinismului și mai ales a arhitecturii religioase din perioada medievală, capul Sfântului Ioan devine un simbol des întâlnit al martiriului pentru credință, fiind reprezentat din ce în ce mai des în arta de factură religioasă, cât și în cea laică.
Numeroși artiști îl înfățișează șters, fără vlagă, capul așezat pe tavă/taler de metal prețios, copiind întocmai izvoarele istorice păstrate despre acesta.
“Capul Botezătorului”, opera lui Trandafir
In pânza pictată de Trandafir, chipul Sfântului Ioan Botezătorul este unul liniștit, o liniște demnă de pacea mântuirii de apoi pe care a proorocit-o întreaga lui viață.
Sentimentul morții este înlocuit cu acela al unui somn lin, capul este așezat central, compozițional, precum nucleul unei galaxii. Lipsa sângelui scurt nu știrbește nota de sacrificiu, ci întărește mai degrabă calitatea divină a sfântului dobândită după uciderea sa.
Astfel, Botezătorul devine arhetipul martiriului pentru credință și al împlinirii promisiunii vieții veșnice.
Lucrarea este în ulei pe pânză, are 100X80 cm și a fost expusă pentru prima dată publicului în luna iulie 2022 cu prilejul unei expoziții în sala Bibiotecii Județene Antim Ivireanu din Râmnicu Vâlcea.